scrisoare catre instantele avaritiei

fara crize silogistice, ader la brandul confesiunii ilustrat de figura spiritului nostru. nu am nevoie de obijduire, pentru ca nu sunt marioneta sculptata pe fondul unor nerezolvari de convulsii expresioniste. cineva angajeaza secretari de suflet, altcineva imprumuta salarii convex demonice. altii utilizeaza oamenii, apeland la maniere subtile, cu zambete false de arde focul in scrisul tau. rusinea  a sistat manifestarea spectaculoasa a propriei libertati umane, rigorile perfectionate la academia de stupizi, in care se angajeaza... nu ma intereseaza ofertele voastre instrisece, atitudinea vine dintr-o firma ontologica, de care, uneori, ne desprindem. va inteleg perfect dezamagirea interioara, da nu am gong sa bat alarma. sunt om si nu-mi calc pe propria umbra. 

pardon, ma gasesc in mine.

tatiana